Dependența de pornografie

O nouă cercetare publicată în Addictive Behaviors aruncă lumină asupra modului în care anumite modele de consum sunt asociate cu utilizarea pornografică problematică. Studiul identifică comportamente precum binge-watching, escaladarea conținutului și comutarea frecventă între videoclipuri ca factori semnificativi, toleranța cantitativă – nevoia de a crește timpul de vizionare pentru a obține satisfacție – apărând ca un contribuitor central.

Utilizarea problematică a pornografiei se caracterizează printr-o incapacitate de a controla consumul, în ciuda recunoașterii impactului său negativ. Persoanele care se confruntă cu această problemă petrec adesea timp excesiv vizionând pornografie, se luptă să reducă chiar și atunci când doresc să o facă sau apelează la pornografie ca mecanism de coping pentru stresul emoțional. Spre deosebire de consumul ocazional sau recreațional, consumul problematic implică comportamente compulsive și o pierdere a controlului.

Echipa de cercetare a încercat să înțeleagă modul în care modelele specifice de consum, cum ar fi sesiunile prelungite de vizionare, trecerea de la un videoclip la altul sau escaladarea către un conținut mai extrem, contribuie la consumul problematic de pornografie. În timp ce studiile anterioare au explorat în general utilizarea pornografiei pe internet, acest studiu oferă o concentrare mai profundă asupra rolului comportamentelor intensificate.

Cercetătorii au intervievat două eșantioane independente de bărbați adulți utilizatori de pornografie din Statele Unite și Regatul Unit. Participanții, care au consumat pornografie cel puțin o dată în ultimul an, au completat sondaje online anonime. Un total de 1.356 de participanți din Statele Unite și 944 din Regatul Unit au furnizat informații despre obiceiurile lor de vizionare și comportamentele asociate.

Sondajul a evaluat aspectele cheie ale utilizării pornografiei, inclusiv comportamentele problematice, cum ar fi dificultatea de a reduce consumul, impulsurile puternice și dependența de pornografie pentru reglarea emoțională. De asemenea, a măsurat modelele de consum intensificat, cum ar fi toleranța cantitativă (petrecând din ce în ce mai mult timp vizionând pentru a obține satisfacție), toleranța calitativă (căutând un conținut mai extrem), vizionarea de tip „binge-watching”, schimbarea frecventă a filelor („tab-jumping”) și întârzierea orgasmului pentru a prelungi sesiunile (cunoscută sub numele de „edging”).

Constatările au arătat că toleranța cantitativă a jucat un rol esențial în consumul problematic de pornografie. Participanții care au raportat că au nevoie de mai mult timp pentru a obține satisfacție au fost mai susceptibili de a prezenta alte comportamente intensificate și de a se lupta cu probleme de bază, cum ar fi rezistența la impulsuri și coping emoțional. Această escaladare a cerințelor de timp pare a fi un factor cheie atât în dezvoltarea, cât și în persistența consumului problematic de pornografie.

În plus, comportamente precum binge-watching și tab-jumping au fost strâns legate de toleranță. De exemplu, persoanele care au schimbat frecvent videoclipurile sau au prelungit sesiunile prin întârzierea punctului culminant au fost mai susceptibile de a raporta un control diminuat asupra obiceiurilor lor de vizionare. Sesiunile de Binge-watching, în special, au fost direct asociate cu dificultăți în rezistarea impulsurilor și dependența de pornografie pentru a gestiona emoțiile, subliniind în continuare legătura lor cu utilizarea problematică.

Deși studiul oferă o perspectivă valoroasă asupra modelelor care conduc la utilizarea problematică a pornografiei, acesta are limitări. Designul său transversal captează date la un singur moment în timp, ceea ce împiedică stabilirea relațiilor cauzale. Ca urmare, rămâne neclar dacă comportamentele intensificate declanșează utilizarea problematică sau dacă consumul problematic determină aceste comportamente.

Cercetările viitoare se pot baza pe aceste constatări prin utilizarea modelelor longitudinale pentru a explora modul în care aceste comportamente evoluează și se influențează reciproc în timp. Studiile clinice ar putea examina, de asemenea, dacă intervențiile care vizează comportamente specifice, cum ar fi binge-watching sau toleranță, îmbunătățesc rezultatele tratamentului pentru persoanele care se luptă cu consumul problematic de pornografie.

Studiul, Utilizarea pornografică problematică și noi modele de utilizare escaladată: A cross-sectional network analysis with two independent samples, a fost scris de Campbell Ince, Lucy Albertella, Chang Liu, Jeggan Tiego, Leonardo F. Fontenelle, Samuel R. Chamberlain, Murat Yücel și Kristian Rotaru.